Duminica 23.02.2014 a trecut in nefiinta dupa o grea suferinta presedintele Comunitatii Elene din Constanta, Antoniadis Eftimie!
A fost un suflet mare care prin trecerea in nefiinta a indurerat o lume intreaga. Se afla depus la Biserica Greaca din Constanta.
Va fi inmormintat miercuri 26.02.2014 la cimitirul Central din Constanta la orele 13:00.
Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!
Sarbatori Nationale Imnul National Sarbatori Religioase Obiceiuri si datini de Paste

In 325 dupa Hristos, primul Sinod Ecumenic a stabilit sa se sarbatoreasca Pastele Crestin, "Invierea Domnului", in prima duminica dupa luna plina a echinoctiului de primavara. Obiceiurile de Pasti sunt ecoul traditiilor vechi grecesti pe care religia crestina le-a acceptat si pe parcursul timpului si le-a insusit. Acestea alcatuiesc o veriga vie de legatura intre trecut si prezent. Acestea ne vor ajuta sa nu ne pierdem identitatea in viitor. Inainte de 1930 nu se spunea Pasti, ci "Stralucita" si evenimentele se stabileau inainte si dupa aceasta. In duminica de Lasata Secului nurorile duc portocale la soacre si-si cer iertare. La fel fac si pentru nasele lor.

In Insulele grecesti se confectioneaza o papusa Kira-Saracosti, cu sapte picioare atitea cite saptamini sint pina la Paste, fara gura ca sa nu manince (datorita postului) si sa nu-i vorbeasca pe ceilalti, fara nas ca sa nu miroasa mancarurile, cu urechi ca sa auda si cu mainile impreunate pentru a se ruga. In fiecare vineri cind merg la biserica, rup un picior al papusii, iar ultimul in Vinerea Mare.

In ajunul Sambetei lui Lazar, copiii merg de dimineata, din casa in casa, chiar si in satele vecine, purtind efigia simbolica a lui Lazar facuta din trestie (papura) si alte materiale, impodobita cu panglici multicolore, flori de primavara si cosulete cu flori de primavara. Ei fredoneaza cantecele lui Lazar, iar in partea a 2-a preaslavirea familiei: ei sunt rasplatiti cu oua pentru a le vopsi rosii de Paste, nuci, mere, smochine si alte bunatati. In multe locuri gospodinele fac omuleti din aluat, numiti Lazaruti, pe care ii ofera calzi, dimineata, copiilor veniti la colindat. In Tessalia, cu colindele "Lazarului" merg de obicei fete numite "Lazarine".

In ziua urmatoare Duminicii Floriilor, toti – mici si mari merg la biserica sa se pregateasca sufleteste pentru incercarea din Saptamina Mare (Saptamina Patimilor), care este o prelungire si o traire intensa a Postului (perioada Postului Mare). Credinciosii duc in Duminica Floriilor la biserica ramuri de dafin, iar in Tracia, rodii, care sint luate de catre fetele tinere si cele proaspat maritate pentru a face multi copii. Seara merg toti la biserica, ca sa fie iertati, iar preotul, la rindul sau isi cere iertare.

In Miercurea Mare, cu totii se merge la Maslul Bisericii. Iau faina pe care o pastreaza tot anul ca sa alunge raul. In Joia Mare, lumea vopseste ouale rosii, de dimineata inainte de rasaritul soarelui. Primul ou vopsit care va fi scos din oala este pastrat la icoane tot anul. Apa rosie se arunca intr-o groapa in pamint si se acopera cu pamint.

Copiii merg la biserica sa se impartaseasca; totodata, cind rasare soarele se scoate din  casa o batista rosie, care se atirna la intrarea in casa pentru a impartasi suferinta crucificarii  lui Iisus ce va avea loc seara. Seara, cind se trag clopotele, se duc cununi de flori pentru cruce sau  cadouri (batiste, servete, camasi). Acestea mai tarziu sunt vandute de catre biserica,  asa cum s-a procedat si  cu hainele lui Iisus. Toata noaptea bisericile  sunt deschise, iar credinciosii tin sa ramina alaturi de Mantuitorul lor cel crucificat in acea zi.In Vinerea Mare se merge la Epitaf – o masa impodobita cu flori. Copii trec pe dedesubt in forma de cruce, iar cei mari se inchina. Toata ziua  clopotele bat.

Oamenii nu fac nici o munca (curatenie sau mancare) si  maninca fara ulei. Seara se face inconjurul Epitafului. Credinciosii aleg pe  cei care vor cara epitaful. Acesta este urmat de preoti, cantareti si toti credinciosii cu luminari aprinse.

Procesiunea Epitafului parcurge toate strazile si se intoarce la biserica. La fiecare rascruce preotul face urari, iar pe tot parcursul, cantaretii si credinciosii aduc osanale. Toate casele care se afla pe drumul procesiunii au aprinse la balcoane luminari si cadelnite cu tamaie. La intoarcerea in biserica toti credinciosii trec pe sub Epitaf sustinut de cei alesi, la intrarea in biserica. Cea mai profunda importanta a Procesiunii Epitafului este purificarea morala a intregului teritoriu, a caselor si a paminturilor comunitatii. Vinerea Mare este dedicata celor plecati dintre noi.Toti merg la cimitire si aduc celor morti oua ,flori si aprind candelele. Este ziua postului celui mai sever cand unii isi umezesc buzele numai cu otet.In Sambata Mare gospodinele pregatesc cozonaci. Seara pregatesc maghirita.

Nasterea Domnului – Craciunul, alaturi de Invierea Mantuitorului - Pastele reprezinta cele mai importante sarbatori ale crestinilor eleni.